Postarea asta o intentionasem a scrie de pe telefon, ca sa fie cica un efect de TA-DAM!, AM TELEFON!
Da, in sfarsit mi-a revenit telefonul, dupa 2,5 saptamani crunte de asteptat. Fara netu meu pe mobil, fara posibilitatea de a asculta muzicaa... nasol rau! Si macar de inlocuitorul sau, in jaf de Nokia 1100(jaf nu pt ca e dumb phone si vechi, ci pentru ca arata de parca ar fi fost folosit la heavy duty 10 ani) ar fi mers cum trebuie, dar avea probleme cu difuzorul saracu, asa ca nu prea am putut comunica cu el. Bine ca nu prea ma cauta lumea in general si nu prea am fost nevoit sa-l folosesc. Folosesc Mess-ul si Facebook mai mult.
Si ca veni vorba, ce atat mare scofala cu cel Google +? E atat de simplist si de gol si de anost ca nu inteleg de ce lumea e asa buluc pe el! Am doi prieteni pe +, si mai urmaresc Savage Chickens(care il am si aici la blogroll) si Vunk. Si doar Chickens ce posteaza des, caci in cercul de prieteni ZERO actiune. Pentru ca si ei sunt interesati la maxim de +. Nu inteleg deloc ce e atata valva cu el. E o copie(nereusita zic eu si ceva mai diferita) a Facebook-ului. Au bagat pana si jocuri! Si nici macar nu apare la orice site acel link +!
Macar concurenta face ca Facebook sa miste mai mult spre inovatie. Mi-am pus noul timeline si-mi place, e diferit. Au bagat antivirus, translator. Asta e singurul aport pozitiv , singura utilitate Google+, caci in rest e cam useless!
Se afișează postările cu eticheta eu. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta eu. Afișați toate postările
duminică, 9 octombrie 2011
luni, 3 octombrie 2011
Pariu cu Viata
O sa radeti de mine, sau o sa cad in ochii vostri poate, pentru ca o sa va spun ca-mi place la nebunie noul serial de la Pro TV. Trecand peste unele lucruri ceva cam trase de par(dar,de! e film so... totul e permis/posibil), gen reactia si comportamentul unor elevi de prin serial(sau poate asa or fi ei, habar nu am, caci nu gasesc mai nimic din mine de pe vremuri in ei de acum-are fraza asta sens? sper.) e un serial dragut, cu tineri, fara sex(Slava Cerului!), cu multa,multa muzica. Si mai ales si muzica romaneasca, careia ii duc dorul nespus. Adica nu muzica facuta de romani(ca avem parte destula de aia) si de muzica in limba romana. Poate o fi ciudat ca asta vine din partea unui prof de engleza, dar daca vreau sa ascult muzica in limba engleza, ascult de la mama lor. Muzica spaniola mi-o furnizeaza LA oreja de Van Gogh, Amaral si altii, cu portugheza,rusa,germana gasesc mereu pe cate cineva. Cu romana ma mai ajuta Vunk, Directia 5, fiind priintre putinii (din formatiile tinere) care mai simt ceva in romana, carora le e dor si nu "miss", care iubesc si nu "love". Limba noastra e atat de muzicala, si sunt destui artisit(nepromovati) care canta deosebit de frumos, adevarate poezii in romana.
duminică, 18 septembrie 2011
Bricked phone!
I miss my phone!
sâmbătă, 10 septembrie 2011
Dupa o binemeritata minivacanta!
Asta trebuia sa fie PS, dar pentru ca e vorba de doua melodii, le pun la inceput, sa le asculti in timp ce citesti. Prima imi place nespus(ca si a doua) iar cealalta vorbeste si de locul unde am fost noi. Daca nu iti place stilul lui Margineanu, fii pe pace, astea nu sunt deloc in stilul lui!:D
Dupa examenul de def, imi pregatisem inca din mai-iunie o minivacanta la munte de 3 zile. Doar 3 pentru ca apoi urma sa inceapa scoala pentru noi profesorii si oricum nu aveam buget pentru mai mult(ca doar sunt bugetar). Am mers in Bucegi, la Cabana Padina.
Stiam de dinainte ca voms ta intr-o camera cu 14 paturi(20 lei patul). Apoi am aflat ca respectivii nu au apa calda pentru dus,deci in 3 zile eram pe cont propriu cu spalatul. Si mai apoi am aflat ca nici nu au locuri, ceea ce pe mine m-a multumit. Am preferat sa-mi iau o saltea gonflabila pentru cort si sa dorm comod in cort decat sa dau 20 lei(pentru ce mai exact?!) ca sa am un pat(poate mai putin confortabil decat salteaua mea).
Zis si facut! Am plecat spre Padina cu masina, am ajuns in Sinaia si mi-am luat bilet de tren inapoi(prietenii cu care am mers stateau mai mult de 31 august). Apoi am plecat spre Moroieni(nume interesant, avand in vedere ce inseamna moroi) caci pe acolo era drumul bun spre Padina. Dupa ce am trecut de Moroieni, opream din 3 in 3 minute si coboram din masina(cu garda joasa si umpluta la maxim) ca sa poata Bogdan sa conduca prin gropile minunate ale patriei noastre. Cand am trecut dupa nu-siu-ce sanatoriu, ne-am impotmolit prin hartoapele de acolo. Drum forestier, ramas denivelat de cand fusesera inundatii/ploi pe acolo. Abia am reusit sa iesim de acolo si sa plecam inapoi(cu cauciucuri incinse-miroseau a ars, ambreiaj si lichid de frana in stadiu asemanator cu rotile si cu o lovitura zdravana la bara din spate:( ). Am luat-o pe alt, drum(care in trecut era mai prost) pe la Lacul Bolboci, ca sa aflam ca de fapt acel drum era asfaltat(desi fff sinuos) si unde era drum forestier era nivelat cat de cat pentru ca urma sa fie asfaltat. Cand am plecat de la Galati, facusem un joc, sa ghicim la ce ora o sa ajungem acolo. Cine nimerea, avea dreptul la un castig(o bere, o dorinta implinita, chestii de genu), si Bogdan jumate din cel care castiga-el era soferul si putea sa conduca in asa fel incat sa castige el si de aici decizia cu 50%. S-a zis ora 12, ora 1, ora 12 jumate. Eu am vrut sa spun ora 11 jumate(in conditiile in care am plecat la 6 si un pic din Galati-dar ne-am ratacit pe la Carrefour BR, unde cica mai umblase, apoi pe drumurile pe care nu le stiam!!) dar nu m-au lasat(au zis ca nu gandesc:P) si atunci m-am vazut nevoit sa zic 2 sau 2jum(ceea ce a generat aceeasi reactie ca si inainte). Evident am ajuns la 4!!!, asa ca nu a castigat nimeni.
Nu ca cineva mai vroia ceva, toti eram multumiti ca am ajuns odata. Dupa ce am carat lemne de pe munte, facut gratar si privit la stele, ne-am bagat in corturi. Deja era cam multa umezeala, dar nu am bagat prea mult in seama acest fapt. Pe la 1 de noapte am observat ca este gheata pe cort! Era foarte frig si nu puteam adormi deloc. Eram imbracat ca pentru vara(un tricou si lenjerie) in sacul de dormit. M-am infofolit pe parcursul a cateva ore cu sosete si pantalonii de trening, apoi am schimbat tricoul pe un bigmen si apoi am pus si bluza de trening,rand pe rand. Baba Dochia in martie isi leapada hainele, eu in august la munte le tot puneam. Tot asteptam sa ma incalesc, si mai importat, asteptam ora 6 sa iasa soarele(nerealizant ca suntem intr-o vale, intre munti). La 6 si un pic, speriat(deja mi-era frica sa nu fac degeraturi la picioare, erau vreo 8 h de cat aveam picioarele reci) si satul, am iesit din cort sa ma plimb-desi mi-era frica sa nu dau nas in nas cu ursul(se crapase de ziua,dar mai stii?!).
Cand am iesit, nu mi-a venit sa cred ce vad! Totul in jur era alb, de parca eram in mijocul lui decembrie! In curand am avut si companie si am cautat lemne(deasemenea inghetate) si am reusit sa facem focul cand deja se apropia soarele. Ne-am incalzit apoi(s-au mai trezit si ceilalti) la foc si la soare. Doar Bogdan a dormit nestingherit pana la 10, el credea caa visat ca era frig si promoroaca. Noroc cu el ca era foarte obosit,de a reusit sa doarma(desi eu tot nu pot sa inteleg cum a reusit!).
Am fost sa cautam totusi o cazare la Padina, caci nu vroiam inca o noapte de cosmar. Ne-au trimis la alta cabana sau la salvamontisti. Si la salvamontisti am fost, unde am gasit oameni precauti in ceea ce ne priveste la inceput, dar care s-au dovedit a fi oameni de treaba si caldurosi. Conditiile erau de lux,fata de Padina. Camera de 6 paturi, 25 lei patul si apa calda, dusuri-am zis ca am ajuns in Rai!
Cu problema cazarii rezolvata, am fost la Pestera Ialomitei, si am jurat ca mie in pestera nu-mi mai trebuie! Era alunecos, umed si destul de pericolos. Unele unghere in care nu te puteai rezema decat de pereti(aceeasi pereti umezi de care erau prinsi si cablurile ruginite de curent electric), unde trebuia sa mergi cu genunchii la piept(nu mai am mobilitatea si corpul de al'data) si niste scari minunate(umede, aluneacoase deci,inclinate,stramte). Am zis ca nu vreau sa ma gaseasca nimeni ca pe Nechifor Lipan, asa ca nu am mers prea mult pe acolo si m-am intors afara, si de aici ne-am intors la Padina ca sa urcam la Saua Strungai.
Nu stiam noi ce-i aia SA, si la ce se referea. Era un traseu de 2,5h. Am urcat ceva,dupa care am ajuns la o formatiune de roca ce mie mi se parea ca o sa de cal si am zis ca sus la aia trebuia sa urcam. Mai bine as fi avut dreptate, pentru ca nu era aia si am avut de urcat muuult inca mai mult, printre pietre si pe povarnisuri pe care puteai sa aluneci. Intr-un final, cand aproape sa clachez, am ajung la un refugiu turistic unde am stat vreo 20 min sa ne linistim. Am iesit (deloc plin de avant si elan tineresc) sa continuam traseul. Un marcaj continua sus spre stanga, altul sus spre dreapta. Al nostru, ioc. Continuam sa urcam 50-60m spre o culme intre cele doua piscuri si vedem partea cealalta de munte si in spatele ei Moeciu. Atunci am realizat ca noi eram deja ajunsi la locul cu pricina si de aceea nu gaseam marcajul. Cand am coborat am vazut ca si pe refugiu scria Saua Strunga.
A doua zi am urcat la Vf Omu. Nu-ti imagina ca am urcat pe jos, pentru ca era un traseu de 5-6h(ceea ce inseamna tot atat la intors,ori ajungeam noaptea acasa). Am urcat de la Hotelul Pestera(putin mai sus de Schitul Pestera, hotel la care camera costa doar 300 lei pe noapte), cu telecabina pana la Babele(doar 18 lei/persoana). De la Babele pana la Omu a fost usor de urcat(pantele erau relativ line, aveam si de coborat, si de mers drept-deh, urcarea cea mare a fost trisata cu telecabina doar!), insa coborarea a fost alta mancare de peste. Dupa o masa deloc satisfacatoare la Cabana Omu(scumpa si saracacioasa-o farfurie mica de ciorba-10lei, 16 lei muschi cu piure-2 linguri de piure la plic si muschiul ala era o sunca afumata) si completata ca resursele proprii,am coborat spre Padina prin Mtii Obarsiei(numiti si Obarsiile, sau Obarsia Ialomitei). Traseul era de 2,5h, am zis ca o sa-l facem mai repede ca era de coborat doar. Am plecat la 4 de la Omu si am ajuns istoviti fizic si mai ales psihic la 8 aproape la cabana salvamontistilor. Coborarea a fost grea pentru ca am bocorat prin pietre si povarnisuri,atenti la orice pas, si agasati de faptul ca de la o ora dupa ce am plecat de la Omu deja nu mai vedeam nici cabana, nici hotel nimic din zona unde trebuia sa ajungem. Si dupa2 ore ajunsesem cand ajunsesem la cascada Ialomitei, mijlocul traseului oarecum, a fost un moment criminal. Sa nu stim cat mai avem de mers de fapt pana la destinatie. Oricum, am ajuns cu bine acolo, am reusit sa prindem si o masa calda(bine ca mai ramasese cate ceva)si am putut dormi linistiti. Urmatoarea zi am plecat prin Sinaia, am urcat la Peles(nu am intrat insa auzisem ca intrarea era undeva sub 20 RON ceea ce m-a uimit, stiind ca in plin sezon estival ajungea si la 70!) am mancat ceva la un restaurant de acolo si apoi eu am luat trenul spre casa.
Am ajuns la 12 noaptea, si a doua zi m-am trezit la 6 ca sa ma duc la noua scoala. Ziua de joi a fost ingrozitoare, avand simptome ca de gripa din cauza oboselii, dar dupa un somn bun mi-am revenit. O sa revin si cu ceva idei de la scoala. Momentan spun doar ca e mica, cate o clasa din fiecare an, sunt diriginte la a 7a, ceea ce e super bine ca nu am si anul asta de organizat banchet!:)) Suntem putini profesori. Eu am si engleza si franceza(am luat doar 10 manuale acasa), mai e un profesor de matematica si va fi si o profesoara de romana(inca nu avem, dar nici la Ghidigeni nu le-a venit inca nimeni pe engleza,unde am fost eu), profesoara de istorie preda si geografie, profesoara de fizica are si chimia. Ce mai umplu randurile viitorii colegi de religie,sport(si biologie cred,daca nu va fi predata tot de doaman de geografie-istorie). E colectiv mic, doar 2 barbati, dar sper eu sa fie bine.
Imi e dor de Ghidigeni si de oamenii de acolo! Noroc cu telefoanele, ca mai tii legatura.
Dupa examenul de def, imi pregatisem inca din mai-iunie o minivacanta la munte de 3 zile. Doar 3 pentru ca apoi urma sa inceapa scoala pentru noi profesorii si oricum nu aveam buget pentru mai mult(ca doar sunt bugetar). Am mers in Bucegi, la Cabana Padina.
Stiam de dinainte ca voms ta intr-o camera cu 14 paturi(20 lei patul). Apoi am aflat ca respectivii nu au apa calda pentru dus,deci in 3 zile eram pe cont propriu cu spalatul. Si mai apoi am aflat ca nici nu au locuri, ceea ce pe mine m-a multumit. Am preferat sa-mi iau o saltea gonflabila pentru cort si sa dorm comod in cort decat sa dau 20 lei(pentru ce mai exact?!) ca sa am un pat(poate mai putin confortabil decat salteaua mea).
Zis si facut! Am plecat spre Padina cu masina, am ajuns in Sinaia si mi-am luat bilet de tren inapoi(prietenii cu care am mers stateau mai mult de 31 august). Apoi am plecat spre Moroieni(nume interesant, avand in vedere ce inseamna moroi) caci pe acolo era drumul bun spre Padina. Dupa ce am trecut de Moroieni, opream din 3 in 3 minute si coboram din masina(cu garda joasa si umpluta la maxim) ca sa poata Bogdan sa conduca prin gropile minunate ale patriei noastre. Cand am trecut dupa nu-siu-ce sanatoriu, ne-am impotmolit prin hartoapele de acolo. Drum forestier, ramas denivelat de cand fusesera inundatii/ploi pe acolo. Abia am reusit sa iesim de acolo si sa plecam inapoi(cu cauciucuri incinse-miroseau a ars, ambreiaj si lichid de frana in stadiu asemanator cu rotile si cu o lovitura zdravana la bara din spate:( ). Am luat-o pe alt, drum(care in trecut era mai prost) pe la Lacul Bolboci, ca sa aflam ca de fapt acel drum era asfaltat(desi fff sinuos) si unde era drum forestier era nivelat cat de cat pentru ca urma sa fie asfaltat. Cand am plecat de la Galati, facusem un joc, sa ghicim la ce ora o sa ajungem acolo. Cine nimerea, avea dreptul la un castig(o bere, o dorinta implinita, chestii de genu), si Bogdan jumate din cel care castiga-el era soferul si putea sa conduca in asa fel incat sa castige el si de aici decizia cu 50%. S-a zis ora 12, ora 1, ora 12 jumate. Eu am vrut sa spun ora 11 jumate(in conditiile in care am plecat la 6 si un pic din Galati-dar ne-am ratacit pe la Carrefour BR, unde cica mai umblase, apoi pe drumurile pe care nu le stiam!!) dar nu m-au lasat(au zis ca nu gandesc:P) si atunci m-am vazut nevoit sa zic 2 sau 2jum(ceea ce a generat aceeasi reactie ca si inainte). Evident am ajuns la 4!!!, asa ca nu a castigat nimeni.
 |
| Bogdan aduna lemne. |
 |
| Privelistea din cortul meu. |
Cand am iesit, nu mi-a venit sa cred ce vad! Totul in jur era alb, de parca eram in mijocul lui decembrie! In curand am avut si companie si am cautat lemne(deasemenea inghetate) si am reusit sa facem focul cand deja se apropia soarele. Ne-am incalzit apoi(s-au mai trezit si ceilalti) la foc si la soare. Doar Bogdan a dormit nestingherit pana la 10, el credea caa visat ca era frig si promoroaca. Noroc cu el ca era foarte obosit,de a reusit sa doarma(desi eu tot nu pot sa inteleg cum a reusit!).
Cu problema cazarii rezolvata, am fost la Pestera Ialomitei, si am jurat ca mie in pestera nu-mi mai trebuie! Era alunecos, umed si destul de pericolos. Unele unghere in care nu te puteai rezema decat de pereti(aceeasi pereti umezi de care erau prinsi si cablurile ruginite de curent electric), unde trebuia sa mergi cu genunchii la piept(nu mai am mobilitatea si corpul de al'data) si niste scari minunate(umede, aluneacoase deci,inclinate,stramte). Am zis ca nu vreau sa ma gaseasca nimeni ca pe Nechifor Lipan, asa ca nu am mers prea mult pe acolo si m-am intors afara, si de aici ne-am intors la Padina ca sa urcam la Saua Strungai.
Nu stiam noi ce-i aia SA, si la ce se referea. Era un traseu de 2,5h. Am urcat ceva,dupa care am ajuns la o formatiune de roca ce mie mi se parea ca o sa de cal si am zis ca sus la aia trebuia sa urcam. Mai bine as fi avut dreptate, pentru ca nu era aia si am avut de urcat muuult inca mai mult, printre pietre si pe povarnisuri pe care puteai sa aluneci. Intr-un final, cand aproape sa clachez, am ajung la un refugiu turistic unde am stat vreo 20 min sa ne linistim. Am iesit (deloc plin de avant si elan tineresc) sa continuam traseul. Un marcaj continua sus spre stanga, altul sus spre dreapta. Al nostru, ioc. Continuam sa urcam 50-60m spre o culme intre cele doua piscuri si vedem partea cealalta de munte si in spatele ei Moeciu. Atunci am realizat ca noi eram deja ajunsi la locul cu pricina si de aceea nu gaseam marcajul. Cand am coborat am vazut ca si pe refugiu scria Saua Strunga.A doua zi am urcat la Vf Omu. Nu-ti imagina ca am urcat pe jos, pentru ca era un traseu de 5-6h(ceea ce inseamna tot atat la intors,ori ajungeam noaptea acasa). Am urcat de la Hotelul Pestera(putin mai sus de Schitul Pestera, hotel la care camera costa doar 300 lei pe noapte), cu telecabina pana la Babele(doar 18 lei/persoana). De la Babele pana la Omu a fost usor de urcat(pantele erau relativ line, aveam si de coborat, si de mers drept-deh, urcarea cea mare a fost trisata cu telecabina doar!), insa coborarea a fost alta mancare de peste. Dupa o masa deloc satisfacatoare la Cabana Omu(scumpa si saracacioasa-o farfurie mica de ciorba-10lei, 16 lei muschi cu piure-2 linguri de piure la plic si muschiul ala era o sunca afumata) si completata ca resursele proprii,am coborat spre Padina prin Mtii Obarsiei(numiti si Obarsiile, sau Obarsia Ialomitei). Traseul era de 2,5h, am zis ca o sa-l facem mai repede ca era de coborat doar. Am plecat la 4 de la Omu si am ajuns istoviti fizic si mai ales psihic la 8 aproape la cabana salvamontistilor. Coborarea a fost grea pentru ca am bocorat prin pietre si povarnisuri,atenti la orice pas, si agasati de faptul ca de la o ora dupa ce am plecat de la Omu deja nu mai vedeam nici cabana, nici hotel nimic din zona unde trebuia sa ajungem. Si dupa2 ore ajunsesem cand ajunsesem la cascada Ialomitei, mijlocul traseului oarecum, a fost un moment criminal. Sa nu stim cat mai avem de mers de fapt pana la destinatie. Oricum, am ajuns cu bine acolo, am reusit sa prindem si o masa calda(bine ca mai ramasese cate ceva)si am putut dormi linistiti. Urmatoarea zi am plecat prin Sinaia, am urcat la Peles(nu am intrat insa auzisem ca intrarea era undeva sub 20 RON ceea ce m-a uimit, stiind ca in plin sezon estival ajungea si la 70!) am mancat ceva la un restaurant de acolo si apoi eu am luat trenul spre casa.
Am ajuns la 12 noaptea, si a doua zi m-am trezit la 6 ca sa ma duc la noua scoala. Ziua de joi a fost ingrozitoare, avand simptome ca de gripa din cauza oboselii, dar dupa un somn bun mi-am revenit. O sa revin si cu ceva idei de la scoala. Momentan spun doar ca e mica, cate o clasa din fiecare an, sunt diriginte la a 7a, ceea ce e super bine ca nu am si anul asta de organizat banchet!:)) Suntem putini profesori. Eu am si engleza si franceza(am luat doar 10 manuale acasa), mai e un profesor de matematica si va fi si o profesoara de romana(inca nu avem, dar nici la Ghidigeni nu le-a venit inca nimeni pe engleza,unde am fost eu), profesoara de istorie preda si geografie, profesoara de fizica are si chimia. Ce mai umplu randurile viitorii colegi de religie,sport(si biologie cred,daca nu va fi predata tot de doaman de geografie-istorie). E colectiv mic, doar 2 barbati, dar sper eu sa fie bine.
Imi e dor de Ghidigeni si de oamenii de acolo! Noroc cu telefoanele, ca mai tii legatura.
 |
| La Sinaia |
 |
| La Saua Strunga,marginea nordica. |
 |
| Traseul de vara spre Omu. |
 |
| Obarsia Ialomitei privita dinspre Omu. |
 |
| Priveliste de la Omu |
 |
| Cabana unde am stat. |
sâmbătă, 11 iunie 2011
Inca putin
Iata-ne la inca un final de anu scolar. Anul asta a fost cu multe schimbari fata de cel trecut.
Am stat in gazda noua si spre de deosebire de anul trecut am ramas in aceeasi locatie, nu am mai schimbat gazdele ca pe sosete. Si nu numai ca am stat tot anul in acelasi loc, am stat impreuna cu colegii de fizica si chimie si in 95% din timp a fost o experienta placuta. In restul timpului au fost normalele frictiuni cand 3 persoane trebuie sa se obisnuiasca unii cu altii.Am avut parte de multi colegi noi, de fapt mai mult colege. A fost o pleiada intreaga de profesoare de romana la Ghidi anul asta.
Am avut anul asta si inspectia pentru Definitivat,ceea ce inseamna ca toata vara va trebui sa invat. Inspectoarea a fost la fel de amabila si cool ca intotdeauna. M-am bucurat enorm ca a venit ea, desi parca am trecut prin furcile caudine asteptand in necunoscut caci nu stiam exact cand vine. Si nu puteam sa ma pregatesc cu o maslina, o rosie cum e protocolul fiindca acolo nu am frigider. Insa cand a venit... a venit nu gluma! A venit cu inca doua metodiste,una de franceza si una de engleza. Culmea e ca cea de franceza e prietena cu o fosta profesoara de franceza de-a mea si cea de engleza e prietena cu profesoara de engleza din liceu. Si a iesit bine.
Saptamana asta a fost si banchetul claselor a 8a, si a iesit la fel de frumos, ca si anul trecut. Iata cateva poze:
Am stat in gazda noua si spre de deosebire de anul trecut am ramas in aceeasi locatie, nu am mai schimbat gazdele ca pe sosete. Si nu numai ca am stat tot anul in acelasi loc, am stat impreuna cu colegii de fizica si chimie si in 95% din timp a fost o experienta placuta. In restul timpului au fost normalele frictiuni cand 3 persoane trebuie sa se obisnuiasca unii cu altii.Am avut parte de multi colegi noi, de fapt mai mult colege. A fost o pleiada intreaga de profesoare de romana la Ghidi anul asta.
Am avut anul asta si inspectia pentru Definitivat,ceea ce inseamna ca toata vara va trebui sa invat. Inspectoarea a fost la fel de amabila si cool ca intotdeauna. M-am bucurat enorm ca a venit ea, desi parca am trecut prin furcile caudine asteptand in necunoscut caci nu stiam exact cand vine. Si nu puteam sa ma pregatesc cu o maslina, o rosie cum e protocolul fiindca acolo nu am frigider. Insa cand a venit... a venit nu gluma! A venit cu inca doua metodiste,una de franceza si una de engleza. Culmea e ca cea de franceza e prietena cu o fosta profesoara de franceza de-a mea si cea de engleza e prietena cu profesoara de engleza din liceu. Si a iesit bine.
Saptamana asta a fost si banchetul claselor a 8a, si a iesit la fel de frumos, ca si anul trecut. Iata cateva poze:
 |
| Toate fetele au fost la inaltime! Si nu ma refer la tocuri ci la intreaga tinuta! |
 |
| O domnita cu o rochie... indrazneata! |
 |
| Nu ma asteptam sa fie asa cute! |
 |
| Doua domnisoare pe care le apreciez mult! |
 |
| Gasca 8B |
 |
| Cucu bau! sau Pick-a-boo! |
 |
| O super eleva si o super colega! |
 |
| Colega de romana, de care deja imi e dor si sefa de promotie |
 |
| Daca prima oara decolteul era destul de jos, acum fusta e destul de... sus! |
 |
| cu dl invatator |
 |
| nu stiu pe cine ascultam, dar e funny rau! |
 |
| Am vazut brandu lui Ghita(aka stanga mea) si ma simteam nesigur... =)) |
 |
| doua domnite dragi |
 |
| Colega si un elev de clasa a 6a, poate viitor sef de promotie! Eu ii tin pumnii si-mi va lipsi mult. |
 |
| Cum a spus cineva odata..."Mereu va ramane amintirea". Acum... nu cunosc toate semnificatiile spuselor din partea persoanei, dar mie clar imi va lipsi aceasta doamna plina de stil si mai ales umor! |
