Si cred ca azi noapte am visat!
Nu stiu sigur pt ca nu imi aduc aminte bine visul, imi aduc mai degraba aminte starea. Eu de regula cand ma supar pe ceva sau ma cert cu cineva, nu imi aduc aminte mai tarziu de la ce ne-am luat(imi si trece repede supararea-bine, depinde si de cearta), insa imi aduc aminte ca m-am simtit ofensat, sau indignat, sau nervos, imi aduc aminte cum m-am simtit, si nu de ce m-am simtit asa. Nu imi aduc aminte ce mi-ai spus, dar stiu efectul simtit de mine(asta asa ca o paranteza spre my inner self).
Muncindu-mi creierii, mi-am dat seama ca in vis se facea ca primeam si eu negatie(ca eroii nostrii din Toamna Bobocilor) apoi cautam de zor de munca pe bestjobs si evident(ca din mai de cand am venit si pana acum) nu gaseam nimic-eram evident iar cu moralul la pamant.M-am uitat la Toamna Bobocilor ca sa ma motiveze, nu ca sa-mi dea sa-mi fac griji!
Oricum, asta nu cred ca va conta foarte mult, she won;t have a grudge on me for this! We are not kids! Desi adultii se comporta uneori ca niste copii. Dar eu o sa-mi vad de treaba mea - si de abia astep sa imi vad de treaba mea, de abia astept sa incep!
It's a dream come true! In a 8a vroiam sa intru la filologie pt ca imi placea engleza. Nu stiu daca v-am spus-posibil sa fi spus pe blogul de pe Y!360, cand inca mai exista, insa eu am avut din totdeauna o slabiciune pentru profele mele de engleza. Mi se pareau cele mai frumoase femei(desi clar nu era cazul sa privesc astfel femei de 40-50 de ani, nu?) Eu le priveam asa pt ca predau engleza! Le sorbeam cuvintele din gura. La liceu chiar am avut o profesoara frumoasa. La facultate a fost mai dificil, pentru ca jumate din profi erau de engleza(si aveam si un prof :P ), insa tot mi-au placut mai mult decat cei de la franceza(aia aveau o bila neagra din start-franceza!, pe care eu nu o cunosteam asa bine cand am intrat in facultate-de aia ma si bucur ca sunt nuamai 2 h de predare la franceza).
Si din clasa a 10a stiam ca vreau sa fiu prof de limba engleza. Deci de 7 ani. Am si eu cateva relatii de lunga durata. 8 ani implinesc in septembrie de cand ma cunosc cu prietenul meu cel mai bun pe lumea asta, colegul de banca din liceu, am vreo 6 ani de cand sunt prieten cu o familie intreaga(Cami, Gabi si fata lor, Irina, ce tocmai a terminat LVA si pleaca la facultate in UK-the best place on Earth to be) si vreo 4 anisori cu cei trei colegi de facultate, care mi-au devenit prieteni, Maria, Cristina si Gabi. Si se pare ca una din cele mai lingevive relatii o am cu dorinta mea de a fi profesor. Nu am realizat asta pana acum, stiti? E un motv in plus sa fiu mandru de mine(cati pot spune ca si-au realizat visurile-nu e unul foarte mare, dar era foarte posibil sa nu se indeplineasca) si un motiv in plus de bucurie! voi face ceea ce imi place, asta conteaza foarte mult in viata cred eu, sa profesezi ce iti place. Ma rog, ramane sa vedem ce voi zice pe parcurs, dar din experienta practicii pedagogice, I LOVE IT!
Va las cu o melodie de suflet, dreamy song,asa cum ma simt si eu acum...
3 comentarii:
Profule, vezi sa nu citesti raspunsurile la exercitii ca iubita noastra profa din liceu din cauza careia eu nu stiu cata engleza ar fi terbuit sa stiu. Sincer, desi ai afinitati pentru profele de engleza, chiar nu pot sa inteleg cum de ti-a placut de ametita aia. Nici macar faptul ca e profa de engleza nu ar fi un bun motiv s-o placi, dar ma rog, gusturile nu discuta.
Felicitari! Desi cand te-am auzit strigat in urma cu patru ani eram sigura ca vei deveni politician:)) Pana una alta, stiu ca vei reusi asa ca tot respectul meu :*
Am cochetat o scurta durata cu politica, ca sa imi fac relatii de fapt, pt ca stiam ca nu e de mine.
De aia nu a fost decat ceva de 2 luni cred, in liceu.
Asa de tare strig? :))
Trimiteți un comentariu