joi, 2 iulie 2009

No good state of mind

M-am saturat,mi-e lehaminte sa stau acasa. Sa ma trezesc dimineata, sa intru pe comp, apoi sa ma apuc de invatat, sa mananc, iar sa invat, apoi comp, iar mancar,e film, pat+documentar,somn, si apoi de la inceput.
Este ca un cerc vicios, nu imi vine sa ies din casa nici sa cumpar o paine, nimeni nu vine sa ma vada, ce ma mai duc si eu la niste prieteni, dar asta e la 5 min de mine, si de cand cu BACul prietenei, nu fac multi purici pe acolo.
Imi place sa stau singur, dar sa am o ocupatie. Ori eu nu am o ocupatie(invatatul nu se pune so shut the fuck up!), ideea e ca nu ma duc undeva sa fac ceva. Nu ma duc sa vad pe nimeni caci nu sunt chemat, nu vine nimeni la mine,desi chem. Incep sa cred ca am raie sau ceva de gneul. Cand am venit in tara eram o noutate, vreo 2-3 saptamani am vazut de-a lume si au venit la mine prieteni intr-un flux continuu.
Dar probabil ca dupa aia noutatea scade, devin iar prafuit si invechit,si daca sunt si suparat de sitatia mea actuala, chiar nu merit atentia nimanui, nefiind cool si amuzant. Poate nu asta e adevarul, insa eu asa simt ca stau lucrurile. Situatia e pe undeva pe la mijloc poate, tind sa dramatizez si sa exagerez. Dar uneori e posibil sa am si dreptate.
Imi ziceau ai mei ca daca nu reusesc sa gasesc nimic de facut aici sa ma intorc acolo. Sincer nu as vrea, am zis ca vreau sa ma duc la ei doar in vacanta, nu sa stau mereu. Vreau sa fiu aici, cu prietenii("de voi nu na vreti, eu va vreau!"), cu familia, cu toti cunoscutii. Insa nici nu voi sta aici sa mor de foame la nesfarsit, sperand ca ceva se va ivi. Sa vedem ce-o iesi cu titularizarea asta, insa nu sunt deloc optimist in privinta ei pentru ca numarul candidatilor cred ca va fi dublu. Toti cei care anul trecut visau frumos la posturi de directori si la ce salarii absurde visau ei isi calca pe inima acu si de voie de nevoie dau titularizarea. Hei, un post de profesor e mai bun decat de somer, nu? Mda, o fi. Dar eu doresc postul ala pt el, si nu pt ca nu gasesc altceva. Eu asta vreau sa fiu, inca din a 10a-a 11a.

Trebuie sa gatesc iar astazi. Si de asta mi-e sila, dureaza o mie de ani, si ma mai tezesc ca iese ceva fara gust, ca ultimul pilaf. Inainte facusem un pilaf bun cum nu mai mancasem niciodata, si apoi am dat-o in bara cu gratie. Vedem ce o iesi acum...
Si trebuie sa mai ajung si la familia de prieteni (cei la 5 min distanta de mine) caci azi a fost ultima proba la BAC,vedem ce-a iesit.Evident ca nu prea imi arde de plecat, imi arde de stat in pat incontinuu. Nu ca sa dormn, nu pot nici asa, nu pot sa dorm toata ziua. Si daca stau toata ziua in pat ma ia cu durere de cap, insa momentan e singurul lucru care ma atrage. Sunt obosit sa lupt sa raman optimist, sunt obosit sa lupt cu mine, cu prietenii, cu familia, cu gandurile si grijile. Si e o oboseala de plumb.



Lyrics | David Grey - This years love lyrics

3 comentarii:

Andrei Răduţu spunea...

Te inteleg poate mai mult decat crezi pentru ca si eu am simtit chestia asta in cateva randuri, poate nu la fel de serios ca tine, dar poate destul de serios pentru mine si lipsa de rezolvari ale problemelor mele de atunci...incearca sa ramai optimist si sa crezi in tine si in Cel de Sus pentru ca Te va ajuta si totul va fi bine. Sa auzim de bine !

Mihai spunea...

Hai sa iesim azi in oras, eu am tot asteptat ca sa iasa mai multi. Te sun dupa 5.

A-30-something spunea...

Ok, o sa sune aiurea, dar trebuie sa iti spun ca in zilele nasoale de la serviciu tot ce imi doresc este sa revin la starea de leneveala maxima dinainte sa ma angajez.

Atunci ma plangeam de aceeasi rutina pe care o ai tu, acum imi lipseste dureros. Ca asa e omul, niciodata multumit cu ceea ce are.

Dar crede-ma ca iti inteleg frustrarea, ai nevoie de o ocupatie, de un motiv pentru care sa te ridici din pat dimineata. Rabdare, o sa vina :)